Așa cum deja cunoașteți, produsele elitiste, de nișă conțin ingrediente valoroase, rare. Dar oare știți care este considerat a fi cel mai nobil material pe care omenirea l-a folosit vreodată? Probabil, ați ghicit: lemnul.
Acesta este motivul pentru care vă propun acum o poveste cu parfum de lemn, dar nu unul oarecare, ci al „regelui absolut al mirosurilor”, așa cum este supranumit lemnul de agar. Termeni precum agar, oud sau gaharu sunt folosiți ca sinonime pentru cel mai scump lemn din lume, considerat a fi afrodisiac, atât sub formă de ulei esențial, cât și sub formă de tămâie.
Lemnul de agar este cunsocut sub numele de oudh, în special în Emiratele Arabe Unite și Saudi Arabia. În Orientul Mijlociu, oudul se bucură de un prestigiu imens, deosebit de popular. Acesta are o varietate de întrebuințări, fiind folosit sub formă de așchii de lemn parfumat, uleiuri și parfumuri, produse care devin din ce în ce mai populare și în Occident. Este căutat de parfumerii de pe întreg globul pentru structura sa complexă care aduce o profunzime remarcabilă unui parfum.
Lemnul de agar este un lemn de esență tare, rășinos. Uleiul extras din lemnul de agar este folosit ca parfum, în special în țările arabe. În ultimele decenii, oudul a devenit ingredientul la modă în parfumerie, inclusiv pentru casele de nișă și liniile exclusive. Mirosul său special este descris ca o notă foarte puternică, lemnos-metalică, aproape medicinală.
Oud este derivat din lemnul rășinos întunecat al copacului Aquilaria (lemnul de agar tropical ce se găsește în sud-estul Asiei), find, de fapt, răspunsul natural al unor specii ale acestui arbore tropical la un atac asupra scoarței trunchiului (de obicei, bacterian/fungal). În urma acelei infectări, ca mecanism de apărare împotriva invaziei fungice, copacul secretă o rășină protectoare. Partea centrală a lemnului de agar, scăldată în rășină parfumată, reprezintă sursa din care se extrage prețioasa esență de oud.
În realitate, rășina/esența apare la un mic procent din copaci și, din cauza exploatării forestiere ilegale, resursele sălbatice au fost puternic epuizate, motiv pentru care, în ultimele două decenii, speciile cu cea mai mare importanță în producerea rășinii sunt protejate de lege internațional (conform convenției CITES) și clasificate ca specii în pericol pe lista roșie IUCN.
Prin urmare, oudul pur este extrem de prețios, având reputația celui mai scump lemn din lume Alături de faptul că acești arbori sunt pe cale de dispariție, costurile ridicate ale uleiului de oud provin și din rata scăzută de obținere a materialului vegetal infectat, ca și din procesul laborios de extracție. (Se spune că sunt necesare 40 de kg de lemn selecționat pentru a extrage 12 ml de ulei esențial.)
În timpuri străvechi, oudul a fost apreciat mai mult decât aurul. Astăzi, încă mai este cunoscut sub numele de „aur lichid”, fiind foarte apreciat și tranzacționat avid în Orientul Mijlociu.
Oudul natural are un miros divin, lemnos și balsamic. Cu atingeri de mosc, el te înconjoară cu o aură caldă, cu nuanțe dulcegi și amărui. Aroma lui poate să varieze mult, depinzând de maturitatea și de mediul în care a crescut arborele, respectiv de sursa lui de proveniență
În industria parfumului, oudul a început să apară, de regulă, sub forma edițiilor limitate, exclusive, în colecțiile de avangardă ale caselor de parfumerie care ne făcuseră deja cunoștință cu exotismul Sudului, cu Orientul, cu insulele îndepărtate. Apoi, prezența oudului în sortimentul caselor a devenit o normă, mai ales în liniile de lux.
Mai târziu, oudul și-a croit drum în colecțiile și liniile cu tematici diferite de exotismul oriental. Casele de nișă au început să concureze în a lansa „cel mai bun oud”, accentuându-i natura orientală, provocându-l în variante de compromis parfumat, cu note de fougère sau aromatice.
Oudul a trăit o transformare interesantă în mâinile parfumeurilor occidentali. El și-a pierdut forța magică de care se bucura în palatele spațioase Orientale, care i-au dat naștere, prezentând acum o frumusețe gingașă și sofisticată, de tip european. Exploatarea sa intensivă în nișă, iar de curând și extensivă în mainstream, l-au privat de aura sa magică, de noutate. Specialiștii susțin că oudul adevărat este parfum de sine stătător. În orice caz, oudul este o resursă naturală prețioasă care a inspirat arta și a cărei istorie continuă precum o călătorie printre miresme.
Oud sau lemnul de agar
Așa cum deja cunoașteți, produsele elitiste, de nișă conțin ingrediente valoroase, rare. Dar oare știți care este considerat a fi cel mai nobil material pe care omenirea l-a folosit vreodată? Probabil, ați ghicit: lemnul.
Acesta este motivul pentru care vă propun acum o poveste cu parfum de lemn, dar nu unul oarecare, ci al „regelui absolut al mirosurilor”, așa cum este supranumit lemnul de agar. Termeni precum agar, oud sau gaharu sunt folosiți ca sinonime pentru cel mai scump lemn din lume, considerat a fi afrodisiac, atât sub formă de ulei esențial, cât și sub formă de tămâie.
Lemnul de agar este cunsocut sub numele de oudh, în special în Emiratele Arabe Unite și Saudi Arabia. În Orientul Mijlociu, oudul se bucură de un prestigiu imens, deosebit de popular. Acesta are o varietate de întrebuințări, fiind folosit sub formă de așchii de lemn parfumat, uleiuri și parfumuri, produse care devin din ce în ce mai populare și în Occident. Este căutat de parfumerii de pe întreg globul pentru structura sa complexă care aduce o profunzime remarcabilă unui parfum.
Lemnul de agar este un lemn de esență tare, rășinos. Uleiul extras din lemnul de agar este folosit ca parfum, în special în țările arabe. În ultimele decenii, oudul a devenit ingredientul la modă în parfumerie, inclusiv pentru casele de nișă și liniile exclusive. Mirosul său special este descris ca o notă foarte puternică, lemnos-metalică, aproape medicinală.
Oud este derivat din lemnul rășinos întunecat al copacului Aquilaria (lemnul de agar tropical ce se găsește în sud-estul Asiei), find, de fapt, răspunsul natural al unor specii ale acestui arbore tropical la un atac asupra scoarței trunchiului (de obicei, bacterian/fungal). În urma acelei infectări, ca mecanism de apărare împotriva invaziei fungice, copacul secretă o rășină protectoare. Partea centrală a lemnului de agar, scăldată în rășină parfumată, reprezintă sursa din care se extrage prețioasa esență de oud.
În realitate, rășina/esența apare la un mic procent din copaci și, din cauza exploatării forestiere ilegale, resursele sălbatice au fost puternic epuizate, motiv pentru care, în ultimele două decenii, speciile cu cea mai mare importanță în producerea rășinii sunt protejate de lege internațional (conform convenției CITES) și clasificate ca specii în pericol pe lista roșie IUCN.
Prin urmare, oudul pur este extrem de prețios, având reputația celui mai scump lemn din lume Alături de faptul că acești arbori sunt pe cale de dispariție, costurile ridicate ale uleiului de oud provin și din rata scăzută de obținere a materialului vegetal infectat, ca și din procesul laborios de extracție. (Se spune că sunt necesare 40 de kg de lemn selecționat pentru a extrage 12 ml de ulei esențial.)
În timpuri străvechi, oudul a fost apreciat mai mult decât aurul. Astăzi, încă mai este cunoscut sub numele de „aur lichid”, fiind foarte apreciat și tranzacționat avid în Orientul Mijlociu.
Oudul natural are un miros divin, lemnos și balsamic. Cu atingeri de mosc, el te înconjoară cu o aură caldă, cu nuanțe dulcegi și amărui. Aroma lui poate să varieze mult, depinzând de maturitatea și de mediul în care a crescut arborele, respectiv de sursa lui de proveniență
În industria parfumului, oudul a început să apară, de regulă, sub forma edițiilor limitate, exclusive, în colecțiile de avangardă ale caselor de parfumerie care ne făcuseră deja cunoștință cu exotismul Sudului, cu Orientul, cu insulele îndepărtate. Apoi, prezența oudului în sortimentul caselor a devenit o normă, mai ales în liniile de lux.
Mai târziu, oudul și-a croit drum în colecțiile și liniile cu tematici diferite de exotismul oriental. Casele de nișă au început să concureze în a lansa „cel mai bun oud”, accentuându-i natura orientală, provocându-l în variante de compromis parfumat, cu note de fougère sau aromatice.
Oudul a trăit o transformare interesantă în mâinile parfumeurilor occidentali. El și-a pierdut forța magică de care se bucura în palatele spațioase Orientale, care i-au dat naștere, prezentând acum o frumusețe gingașă și sofisticată, de tip european. Exploatarea sa intensivă în nișă, iar de curând și extensivă în mainstream, l-au privat de aura sa magică, de noutate. Specialiștii susțin că oudul adevărat este parfum de sine stătător. În orice caz, oudul este o resursă naturală prețioasă care a inspirat arta și a cărei istorie continuă precum o călătorie printre miresme.